BPVSV (Vreau să vorbesc)

Despre ce numești tu pizdă, curvă, proastă
Despre ce nu-ți spun mă-ta și tac-tu acasă
Despre motivul constant de mânie
Despre futaiul forțat, Românie!
Femei măritate și abuzate de propriii lor soți. Nimeni nu intervine
Surori violate, fiice și mame, de niște scursuri ce nu se pot abține?
Asta-i doar o mică parte din tot ce avem de vorbit
Am tăcut prea mult cu toții, nepăsarea tre' să ia sfârșit!
Nu vreau să mai simtă, fată sau femeie, frică, acasă la ea sau pe stradă
Suntem nume, nu glume, nici cărnuri de contrabandă
Suntem femei, nu feude, și nici obiecte de joacă
P.S.: Ăsta nu e PMS, deci nu o să-mi treacă, nu, n-o să ne treacă!

Răsună tăcerea şi doare
Aripi se frâng înainte să zboare
Pe rănile mele pui sare
O mare de lacrimi ți-aștern la picioare

Nu pot să mai tac, tac...
Nu pot să mai tac, tac...

Despre cei ce abuzează și atitudinea ta retrasă
De vina ce devine angoasă și stigma tot mai rușinoasă
De victime ce se blamează, cazuri care se clasează
Poate nu te interesează când nu ești cel pe care îl afectează
Da' se poate-ntâmpla oricui și cheia nu-i să te-ncui
Abuzu' are gust de obuze când îți stă pe buze și nu se știe cui să-i spui
Destui fac ce-i taie capu', când restu' tac, de parcă-i tabu
Suni la Urgențe - dialog de teatru, act să te-ntrebi încotro merge statu'
Criminali iau sentințe cu suspendare
Sau ies în 5 ani, pentru bună-purtare
Cu dovada-n față, ei tot neagă fapte
Și rudele-si caută propria dreptate...
Fruntași în rețele și trafic,
Nu-i vorba de net, da' tot suntem în grafic
Să luăm măsuri dacă tot am vorbit,
Strigăm la unison, sper că s-a auzit!

Cine plânge pentru noi când nu mai avem glas?
Cine se mai uită la noi, când ce-a mai rămas
Sunt nume uitate pe foi? Noi nu ştim ce-i acasă...
Avem răni pline de puroi, şi toate astea din faşă...
Din faşă porneşte tot rău', mii de copii tre' să-şi poarte iar vălul
Când acasă-i păzeşte călăul îmbibat de alcoolul ce-i udă iar hăul...
Şi-şi uită iar rolul, că-s atâtea fiare ce-i văd odorul doar bucăţi de carne
Spre pieţe reale, din cercuri în care se vând drept obiecte sexuale
Dac-o luăm statistic, şi-ţi zic, 2 copii pe oră-s abuzaţi zilnic
Anual, sunt 15 mii de monştri rar puşi la zid, şi aia pentru puţin timp!
Şi astea-s doar pe hârtii, mulţi nu zic nimic, ruşinati şi-ngroziţi se închid
Chinuiţi de un cancer perfid ce un pic câte-un pic îi mănâncă cu totul de vii

Răsună tăcerea şi doare
Aripi se frâng înainte să zboare
Pe rănile mele pui sare
O mare de lacrimi ți-aștern la picioare

Uite-o p-aia, e nebună, uite-o cum ţipă pe stradă
Uite-l p-ăla cum plânge, e o pizdă, o face de paradă
Mamă, ce status a scris, aşa nefutută? Te sinucizi?!
Cerşeşti atenţie, fată, fă-ţi temele, apoi vezi la ştiri - fata şi-a tăiat venele
În ce hal de ignorant să nu-nţelegi, că şi astea sunt boli, chiar dacă nu le vezi
Cum poate să nu-ţi pese, când auzi că se sinucisese?
Depresia-i reală şi ţi-o zic pe faţă, poate să-ţi fie sora, fratele sau mama
Deci fii conştient, frate, fii conştient şi învaţă
Că poţi să-i salvezi şi poţi să-i ajuţi
Poţi face minuni, dacă ştii să-i asculţi...
Că poţi să-i salvezi şi poţi să-i ajuţi
Poţi face minuni, dacă ştii să-i asculţi

Nu pot să mai tac, tac...
Nu pot să mai tac, tac...



Credits
Writer(s): Irina Botezatu
Lyrics powered by www.musixmatch.com

Link